Vin îngerii
prin sângele meu istovit au trecut
înfrigurări fără nume
nemişcat am rămas în pulberea imensă
strigându-te cu glas de moarte
te va striga şi moartea mea cu glasul ei
când trupul meu de carne va fi amorţit
când trupul meu astral îşi va fi sfâşiat
ultima lumină
de câte ori moartea mă apropie de tine
vin îngerii
şi sădesc focuri stranii
în rănile mele
Chegam
os anjos
pelo
meu sangue esgotado sulcam e sulcam
crepúsculos
febris
imóvel
moribunda neste mar de pó
digo
o teu nome
a
minha morte chegará a chorar-te com uma nova voz
quando
a carne em mim se torne pedra
quando
o meu corpo astral seja apenas cacos
de
outra luz
sempre
que a morte nos ronda
chegam
os anjos
os
prodigiosos anjos
que
deixam brilhar estranhos fogos dentro das minhas feridas